Site sponsorizat de

Sarcoidoza

Ce este sarcoidoza?

Sarcoidoza este o boală de cauză necunoscută, care se însoțește de apariția unor zone de inflamație numite granuloame în mai multe organe. Cel mai des acestea apar in plămâni, ganglioni, piele, ochi, dar pot aparea în oricare alt organ.

Boala poate apărea la orice vârsta, însa este mai frecventă la tinerii între 20 si 40 de ani. Sarcoidoza apare doar excepțional după 70 de ani.

Care este cauza sarcoidozei?

Nu se cunoaste cauza ce determina sarcoidoza. Se banuieste ca inflamatia din sarcoidoza este raspunsul organismului uman la un agresor din aerul pe care il inhalam, agresor care inca nu a fost identificat.

Este important de stiut ca sarcoidoza nu este contagioasa si NU este o formă de cancer.

Cum se manifesta sarcoidoza?

Se poate intimpla ca pacientii cu sarcoidoza sa nu se plinga de nimic si sa aiba doar modificari pe radiografia pulmonara.

Altii se pot prezenta la medic pentru diverse manifestari, cum ar fi:

  • Manifestari generale: febra, scadere in greutate, oboseala
  • Manifestari care sugereaza afectarea unui anumit organ:
    • Plămânii: tuse, sufocare, suierat
    • Ganglionii: marirea ganglionilor de obicei de la git sau de la subrat
    • Pielea: aparitia de pete sau de noduli rosu-violacei pe piele; nodulii rosu-violacei durerosi care apar la nivelul gambelor poarta numele de eritem nodos
    • Articulatii: dureri si umflaturi la nivelul incheieturilor, mai ales ale mâinilor si ale gleznelor
    • Ochi: lacrimare, roseata ochilor, incetoasarea vederii
    • Glande salivare: se pot mari ducind la aparitia unor umflaturi in spatele urechilor, umflaturi ce pot fi confundate cu cele provocate de oreion; uneori pacientii se pling de uscaciunea gurii
    • Inima: este afectata foarte rar; pot aparea palpitatii, insuficienta cardiaca
    • Sistemul nervos este afectat foarte rar: dureri de cap, ameteli, scaderea sensibilitatii la miini si picioare

Aceste manifestari nu apar insa numai in sarcoidoza, ci in multe alte boli, de aceea ele trebuie interpretate de un medic.

Cum se pune diagnosticul de sarcoidoza?

Este important sa va prezentati la medic care va va examina si va indica sa faceti anumite investigatii. Medicul poate identifica dupa examinare anumite manifestari ale bolii pe care poate le ignorati si se poate orienta pentru efectuarea de investigatii care sa excluda alte boli.

Ce investigatii sunt necesare?

Radiografia pulmonara poate sa identifice pacientii care nu au simptome. Pe radiografia pulmonara se pot vedea ganglionii mariti din torace si modificarile care apar pe plamini( de obicei mici noduli). Pe baza ei se face o stadializare a bolii de la 0 la 4.

Tomografia computerizată cu contrast (o substanță administrată intravenos în timpul examinării) este un procedeu radiologic și este foarte importantă pentru evidențierea mai clară a modificărilor plămânilor și a ganglionilor limfatici din torace.

Explorarile functionale respiratorii masoara modul in care functioneaza plaminii dumneavoastra. Pentru aceasta masuratoare va trebui sa suflati intr-un aparat . Aceste masuratori se pot face cu diverse aparate, in functie de parametrii ceruti de medic. Gradul de scadere a functiei respiratorii reflecta severitatea bolii.

Bronhoscopia este o investigatie prin care se introduce prin gura un tub prevazut cu un sistem optic prin care se vizualizează traheea și bronhiile. Aceasta investigatie se efectueaza cu anestezie locala cu xilina (prin inhalare).

In timpul bronhoscopiei, dupa vizualizarea traheei si bronhiilor, se pot efectua mai multe manevre cu scop diagnostic:

  • biopsia bronsica: ciupirea unui mic fragment de perete bronsic cu o pensa foarte mica
  • biopsia transbronsica: trecerea unui ac special prin peretele bronsic intr-un ganglion sau in plamin
  • lavaj bronho-alveolar: se introduce in plamin o cantitate mica de ser fiziologic care se recupereaza si se analizeaza la microscop

Angiotensin -convertaza serica (ACS) este o enzima care se dozeaza in sânge si are de obicei valori crescute la pacientii cu sarcoidoza. Aceste valori se modifica in cursul tratamentului. Este important de stiut ca unii pacienti cu sarcoidoza pot avea valori normale ale ACS.

Dozarea calciului in sânge si in urina: uneori aceste valori sint crescute fiindca granuloamele secreta vitamina D care creste absorbtia calciului din intestin.

Examenul oftalmologic: este important pentru evidentierea modificarilor de la nivelul ochilor.

Biopsia se poate efectua din ganglionii periferici, din piele, din ganglionii din torace, din plamini.

Biopsia ganglionilor din torace si biopsia din plamini se poate face fie pe calea bronhoscopica fie pe cale chirurgicala (mediastinoscopie, biopsie pulmonara prin deschiderea toracelui).

Examinarea fragmentelor de tesut permite diagnosticul cert de sarcoidoză, ca și excluderea altor boli mai grave care pot determina modificari asemanatoare sarcoidozei (limfoame, cancer)

Cum se trateaza sarcoidoza?

Nu toti pacientii cu sarcoidoza au nevoie de tratament, deoarece peste jumatate din ei se vindeca fara tratament in 6 luni pâna la 2 ani.

Tratamentul este indicat numai când pacientii au simptome respiratorii importante (sufocare, tuse persistenta), dacă există un risc de dezvoltare a fibrozei pulmonare sau daca este afectat un organ vital: ochii, inima, sistemul nervos.

Corticosteroizii sau produsele cortizonice constituie principala grupa de medicamente folosite in tratamentul sarcoidozei. Din aceasta grupa fac parte prednisonul si metilprednisolonul.

Aceste medicamente duc la disparitia sau ameliorarea manifestarilor bolii, modificarilor radiologice si la prevenirea transformarii inflamatiei in fibroza (cicatrice). Durata tratamentului este de minimum 1 an. In timpul tratamentului cu prednison sau metilprednisolon trebuie sa mincati fara sare.

Putini pacienti au nevoie de prednison dupa un an. Uneori manifestarile bolii pot reaparea dupa intreruperea tratamentului.

Corticosteroizii pot avea reactii adverse: cresterea in greutate, cresterea tensiunii arteriale, aparitia de edeme (umflarea picioarelor), aparitia ulcerului de stomac, a gastritei, a osteoporozei.

Alte medicamente nu s-au dovedit mai bune decit corticosteroizii si sint rezervate pacientilor care nu raspund la corticosteroizi: metotrexat, azatioprina, hidroxiclorochina, pentoxifilina, talidomida, infliximab (Remicade), etanercept (Enbrel).

Durerile de incheieturi si febra raspund bine la tratamentul de scurtă durată cu antiinflamatorii (diclofenac, ibuprofen, etc).

Foarte putini pacienti pot avea o forma grava de boala fara raspuns la tratament care sa duca la insuficienta respiratorie.Acesti pacienti au nevoie de administrare de oxigen la domiciliu cu ajutorul unui aparat numit concentrator.

Transplantul pulmonar s-a dovedit de folos la pacientii care nu au raspuns la tratament.

Ce trebuie sa faceti daca aveti sarcoidoza?

  • prezentati-va periodic la medic, chiar daca nu primiti tratament
  • nu va expuneti la soare; expunerea la soare poate duce la aparitia unor valori crescute ale calcemiei si favorizeaza aparitia calculilor renali
  • nu fumati; fumatul favorizeaza agravarea functiei pulmonare
  • mâncati fara sare pe perioada tratamentului cu corticosteroizi

Bibliografie

http://www.epler.com/wsarc.html
http://www.nationaljewish.org/medfacts/sarcoid.html
http://www.personalmd.com/news/sarcoidosis_062700.shtml
http://www.medhelp.org/forums/RespiratoryDisorders/messages/990a.html
http://www.lung.ca/diseases/sarcoidosis.html

Contact

Șos. Viilor 90, sector 5,
cod 050159, București

tel./fax:
021.335.69.10
email: office@regis.ro

 

Asteptam opiniile si sugestiile dumneavoastra in legatura cu structura si functionalitatea acestui site la office@regis.ro sau irina.strambu@marius-nasta.ro
PID pentru medici
Ghid de diagnostic al PID
Algoritm de diagnostic PID
Sarcoidoza
Noutati
PID pentru pacienti
Pneumopatii Interstitiale Difuze
Oxigeno terapia pe termen lungs
Transplantul pulmonar
Grupuri de pacienti
Intrebari frecvente